Mulți auditori vin „cu emoții” din ambele tabere: și cei care auditează, și cei care sunt auditați.Dar, în realitate, auditul nu este un examen, ci o ocazie de a vedea ce funcționează bine și ce poate fi îmbunătățit.Hai să-l explicăm simplu.
Pe scurt, auditul este o verificare făcută de o persoană independentă (auditorul), care se uită dacă procesele dintr-o firmă respectă regulile din standarde, proceduri și legi.
Dar nu o face ca să „prindă greșeli”, ci ca să te ajute să vezi dacă sistemul tău de lucru chiar oferă calitate și siguranță constantă.
👉 Cu alte cuvinte, auditul e ca o revizie tehnică a sistemului tău de management.
Este făcut de tine sau de o persoană din firmă (sau consultantul tău), pentru a verifica dacă procedurile sunt respectate și dacă sistemul funcționează corect.E obligatoriu cel puțin o dată pe an și te ajută să eviți surprizele la auditul extern.
Vine „din afară”, și poate fi:
Audit de client (secundă parte): clienții îți verifică sistemul sau furnizorii;
Audit de certificare (terță parte): realizat de un organism acreditat care decide dacă primești certificarea ISO, IFS, BRC etc.
Audit de proces: verifică cum se desfășoară efectiv activitatea (ex. igiena, monitorizările, înregistrările);
Audit de produs: se uită la conformitatea produsului final;
Audit de supraveghere: făcut anual, ca să menții certificarea;
Audit de recertificare: o dată la 3 ani, pentru reînnoirea certificatului;
Audit de urmărire: verifică dacă acțiunile corective au fost puse în aplicare.
Pregătirea auditului – se stabilesc obiectivele, planul și persoanele implicate.
Analiza documentației – auditorul citește manualul, procedurile și politicile tale.
Vizita la fața locului – aici are loc „acțiunea”: discuții, observații, verificări.
Colectarea dovezilor – tot ce se observă trebuie să poată fi demonstrat (nimic pe presupuneri).
Raportul final și concluziile – se prezintă ce merge bine, ce trebuie corectat și ce poate fi îmbunătățit.
Auditul de urmărire – doar dacă sunt neconformități majore, pentru a verifica dacă au fost remediate.
În audit, „neconformitate” nu înseamnă greșeală, ci doar o abatere față de o cerință.Există două tipuri principale:
| Tip de neconformitate | Descriere | Exemple practice |
|---|---|---|
| 🔸 Minoră | O abatere izolată, care nu afectează funcționarea sistemului sau siguranța produsului. | - Un formular completat parțial;- O înregistrare lipsă la monitorizarea igienei;- O versiune veche de document folosită într-un singur departament. |
| 🔴 Majoră | O cerință importantă din sistemul de management nu este îndeplinită deloc, sau există un număr mare de neconformități minore privind aceeași cerință. | - Lipsa totală a planului HACCP sau a analizei riscurilor;- Absența auditului intern sau a analizei managementului;- Politica și obiectivele calității nu sunt definite, implementate sau comunicate;- Într-o unitate alimentară, nu există dovezi privind controlul unui CCP esențial (ex. tratamentul termic). |
📌 Pe scurt:
Neconformitățile minore arată mici scăpări în aplicarea sistemului.Neconformitățile majore arată lipsa aplicării sistemului în sine.
Un auditor nu e un polițist. El trebuie să fie obiectiv, corect, atent la detalii și capabil să pună întrebările potrivite. Ideal, un auditor este:
calm și diplomat;
curios, dar respectuos;
bine pregătit, dar fără aroganță;
interesat să te ajute să îmbunătățești sistemul, nu să te „încurce”.
Auditorii buni sunt și buni comunicatori — știu să explice clar, să asculte și să observe faptele, nu părerile.
Pentru că îți oferă:
o privire realistă asupra proceselor tale;
confirmarea că sistemul de management funcționează;
încredere pentru clienți și autorități;
și, cel mai important, un impuls spre îmbunătățire continuă.
Auditul e un aliat al calității, nu un obstacol.
SigurCalitate
Consulting SRL
CUI: 52389947
Nr. Reg. Com.: J2025064128005
Adresă: Jucu de Sus, Jud. Cluj
Date de contact:
📧 contact@sigurcalitate.ro
💬Lucrezi la un proiect și ai nevoie de sprijin specializat? Sunt aici pentru o primă discuție.